Cum functioneaza plutirea? Teoria homeostaziei.
Cum functioneaza plutirea? Ce anume face ca experienta plutirii sa fie unica si atat de puternica? Care sunt mecanismele si explicatiile stiintifice prin care functioneaza Samadhi tancul?
Teoria homeostaziei
Experienta singulara a plutirii intr-un tanc de plutire produce anumite efecte masurabile in corpul nostru care, la randul lor, ne influenteaza starea mintii; tot la fel, plutirea in tanc produce efecte notabile asupra starii mintii, ceea ce determina apoi modificari la nivelul corpului. Care se produc primele? Raspunsul la aceasta problema de tip oul sau gaina este ca nu pot exista unele fara altele; nu este vorba de sisteme separate, ci de un singur sistem, cu toate componentele unite printr-o relatie de echilibru si interactiune.
Primul om de stiinta care a realizat un model convingator al acestei interactiuni dintre psihic si corp a fost Walter B. Cannon de la Scoala Medicala Harvard; el a descris acest model in cartea sa “Intelepciunea corpului” publicata in 1932. Una dintre ideile centrale era aceea ca trupul are o “intelepciune” inerenta, care consta intr-un sistem de automonitorizare si autoreglare extrem de sensibil, cu centrul in hipotalamus, si care lucreaza constant pentru a mentine corpul intr-o stare optima de echilibru, armonie si stabilitate. Aceasta stare optima, in care toate componentele si sistemele interactioneaza corespunzator, poarta numele de homeostazie.
Deoarece conditia corpului este intr-o continua schimbare, orice mecanism care are rolul de a mentine echilibrul trebuie sa mentina stabilitatea in mijlocul acestui flux, trebuie sa raspunda printr-o adaptabilitate infinita la un mediu mereu schimbator. Homeostazia este mai degraba un proces decat o stare predeterminata.
La fel ca si termostatul simplu al unei case care se opreste atunci cand temperatura atinge un anumit nivel si se declanseaza atunci cand temperatura coboara sub un anumit nivel, tot asa si corpul monitorizeaza si raspunde la variatii de temperatura, la nivelul zaharului din sange, al oxigenului, al sari si altele. Cele mai fine exemple de homeostazii biologice sunt buclele de feedback extrem de sensibile ale sistemului endocrin. Centrul principal de control al sistemului endocrin este hipotalamusul, care testeaza fara incetare nivelul substantelor chimice din sange si raspunde la orice dezechilibru semnaland glandei pituitare sa secrete hormone de corectare.
Homeostazia si stresul.
Homeostazia este factorul de baza in toate explicatiile care privesc plutirea. Plutirea poate contracara excitarea patologica a sistemului nervos simpatic, furnizand un raspuns compensatoriu, echilibrant, raspunsul parasimpatic. Stresul este privit ca o influenta exterioara la care corpul trebuie sa raspunda, iar raspunsul de relaxare este privit ca forta care mentine sau reface homeostazia.
Aceasta ne duce catre o alta viziune interesanta asupra stresului: un echivalent psihologic al distrugerii homeostaziei. Homeostazia este ceea ce asteapta corpul nostru, este etalonul; cand etalonul este intrerupt, cand ceea ce cunostea corpul nu mai este la fel, atunci experimentam stresul.
In cazul raspunsurilor simpatice si parasimpatice, tancul de plutire pare sa contracareze stresul prin mentinerea homeostaziei. Una dintre caracteristicile plutirii este aceea ca tinde sa intensifice sentimentul de incredere si de forta al celui care pluteste. Deci, se pare ca ajuta oamenii sa depaseasca deprimarea prin contracararea raspunsului lor parasimpatic (“raspunsul mortului” – raspunsul contra fricii nu este o excitare ci o inhibare). Actiunea impotriva superactivarii raspunsului parasimpatic se face prin determinarea corpului sa elibereze anumite substante neurochimice antidepresive naturale si euforizante, cum ar fi endorfinele. In acelasi timp, plutirea reduce drastic si supraactivarea raspunsului simpatic de tip “lupta-sau-fugi”. Deci plutirea nu actioneaza doar ca o contrabalansare puternica a raspunsului de tip “lupta-sau-fugi” sau a “raspunsului mortului” ci si ca o echilibrare a celor doua – o mentinere a homeostaziei.
Plutirea tinde sa actioneze asupra dezechilibrului cronic dintre emisfera dreapta si cea stanga, prin aducerea celor doua emisfere intr-o stare de simetrie si sincronie, in care intreg ansamblul creierului sa fie unificat si sa lucreze in armonie – adica homeostazia emisferica.
Medicii cercetatori Fine si Turner de la Colegiul Medical din Ohio au incercat sa inteleaga cum de perioade scurte de plutire au un asemenea efect indelungat asupra a numerosi hormoni si a altor functii corporale, ca de pilda presiunea sanguina. “In lumina efectului de transport” al plutirii asupra nivelului hormonal, ei au ajuns la concluzia ca plutirea repetata in tanc “poate modifica parametrii de referinta ai mecanismelor endocrine homeostatice”.
Homeostazia pare a fi principiul de functionare in majoritatea efectelor observate la fenomenul de plutire. Chiar si procese ca reducerea spontana a fumatului sau a altei dependente pot fi vazute ca o tendinta naturala a corpului de a reinstala starea optima de functionare.
De ce este samadhi tancul atat de eficient in mentinerea homeostaziei? Daca vedem mintea si corpul ca alcatuind un singur sistem, atunci devine clar faptul ca stimulii externi actioneaza constant impotriva echilibrului acestui sistem: orice zgomot, orice grad de temperatura peste sau sub nivelul optim, orice intalnire cu alti oameni, orice sentiment de responsabilitate, vinovatie, dorinta – tot ce vedem si simtim este o intrerupere neincetata a sistemului nostru autonom, facandu-l sa cheltuiasca energie pentru a mentine echilibrul homeostatic. Dar cand intram in tanc, mediul se opreste brusc din activitatea de modificare constanta a sistemului nostru. Sistemul este acum capabil sa functioneze ca o singura entitate, integrala, unificata. Cum nu exista nicio amenintare externa, nu este nevoie de nici o adaptare la evenimentele din afara, nicio deviere de la ceea ce era de asteptat, sistemul isi poate aloca toata energia pentru reincarcarea proprie. Este ca si cum am spune “PAUZA” de la jocul vietii, permitand trupurilor noastre sa respire usurate si sa revina la normal. Starea normala, desigur, este sanatatea, vigoarea, entuziasmul si bucuria imensa de a trai. Modul in care ajunge si ramane organismul acolo este homeostazia.
Michael Hutchison – The Book of Floating: Exploring the Private Sea
