Am intrat intr-un bazin de plutire pentru a scapa de durerile de spate si de stres – si mi-a placut
Atunci cand o prietena de-ale mele, proaspat mamica, mi-a povestit experienta ei intr-un bazin de plutire si cat de relaxata si de extraordinar s-a simtit dupa sedinta de plutire, nu am mai stat pe ganduri. Am pus mana pe telefon si mi-am rezervat prima sedinat de plutire de 60 de minute, pentru 70 de dolari. Ce as fi avut de pierdut? De cand ma stiu sufar de dureri de spate si de anxietate si in plus nici nu reactionez bine la stres. Insa principala mea problema este faptul ca sufar de epuizare de aproape 5 ani – iar aceasta este si varsta primului meu copil. In consecinta alegerea mea a fost simpla.
Inainte sa merg la programare, am citit pe internet despre beneficiile bazinelor de plutire si cu cat m-am interesat mai mult de acest subiect, cu atat am ajuns sa cred mai mult ca plutirea intr-un bazin cu apa suprasaturata cu sare Epsom este exact ce am nevoie pentru corpul meu si pentru mintea mea. Numeroase studii confirma ceea ce mi-a spus prietena mea si anume ca s-a bucurat de o noapte de somn odihnitor dupa o sesiune de doar 90 de minute petrecute in bazinul de plutire, pentru ca plutirea in liniste si in intuneric ii permite creierului sa se decupleze de la stimulii externi, iar rezultatul este o scadere a anxietatii, a depresiei si a nivelului de stres. Apa sarata ajuta mult si in cazul durerilor articulare si musculare si relaxeaza intregul organism.
Ziua in care aveam programarea a venit in sfarsit si am avut emotii cand am intrat pe usa centrului de plutire. Proprietarul centrului de plutire mi-a povestit ca alti clienti descriu programarea de o ora, cea pentru care am optat si eu, ca pe un “somn de trei ore”. Imi venea sa-l pup! Sunt sigura ca nu m-am mai bucurat de un somn ca lumea, odihnitor, inca dinainte de nasterea copiilor mei.
M-a condus in camera mea de plutire in care se afla bazinul de plutire, un mic vestiar unde sa ma schimb si un dus si mi-a spus ca pot pluti in costum de baie sau goala. Mi-a aratat cum se intra in bazinul de plutire, cum sa ma intind pe apa (unde sa stau cu capul) si cum sa inchid usa. Apoi mi-a spus ca voi fi anuntata sonor atunci cand cele 60 de minute ale sedintei mele de plutire s-au incheiat.
M-am uitat in bazinul de plutire si am vazut ca urma sa ma intind in apa cu adancimea de aproximativ 30 de centimetri si ca trebuia sa trag dupa mine o usa solida, metalica. Inima mi-a cam luat-o din loc si am inceput sa ma gandesc ca va trebui sa stau in acel spatiu mic, in intuneric, timp de o ora. Cred ca proprietarul centrului de plutire mi-a citit emotia si grija pe chip, pentru ca a tinut sa ma linisteasca spunandu-mi ca multi clienti prefera sa pluteasca cu usa deschisa si ca, daca ma voi simti inconfortabil, pot iesi din bazin in orice moment voi dori. El mi-a mai spus ca, de cele mai multe ori, oamenii se linistesc si se relaxeaza imediat dupa ce intra in bazin. Mai linistita dupa ce mi-a spus, am decis sa incerc din prima sa am o experienta completa – nu voi pluti cu usa deschisa.
M-am dezbracat complet, mi-am strans parul, (asa cum mi s-a sugerat pentru a nu pluti pe apa, pe langa corp pentru ca atingerea lui m-ar distrage din relaxare), am intrat in apa calduta (apa este mentinuta la o temperatura apropiata de cea corporala, intre 34 si 35 de grade Celsius) si am inchis usa dupa mine. Inauntru era o stralucire albastra si calma ce se reflecta din apa si mi-am amintit sa respir incet. M-am intins pe spate si am simtit cum dispare gravitatia. Am zambit, gandindu-ma ca este cu adevarat o experienta placuta. M-am concentrat sa-mi relaxez fiecare vertebra din zona lombara, in locul unde am dureri cronice de spate si m-am bucurat de imponderabilitate. Mi-am inchis ochii si m-am lasat condusa spre relaxare de sunetul batailor inimii.
Pana sa-mi dau seama, am auzit semnalul sonor de la incheierea sedintei si am deschis ochii pentru a ma regasi in aceeasi stralucire albastra si calma in care am intrat. Nu doream sa ies. Ma simteam extraordinar; ca si cand m-as fi trezit dupa un somn odihnitor de cateva ore. M-am intins in apa si am inceput incet sa ma pregatesc de iesire. Apoi am deschis usa bazinului si am iesit in lumea condusa de gravitatie. Ma simteam putin euforica atunci cand am intrat in dus si mi-am spalat pielea si parul de sare cu un zambet imens pe fata. Toate miscarile pe care le faceam erau mai usoatre, mai fluide. Cumva, parca inca pluteam si speram ca senzatia de eliberare de durerile de spate sa dureze cat mai mult. Nu m-am grabit deloc in dus si m-am imbracat incet, apoi am mers la receptie si mi-am facut o noua programare pentru plutire.
Nu pot spune ca nu m-a mai durut niciodata spatele sau ca ma comport cu mult mai bine in situatii stresante, insa experienta plutirii, repetata din cand in cand, atunci cand imi doresc putin timp pentru mine, ma aduce de fiecare data intr-o stare euforica. Recomand aceasta experienta oricui si pot spune ca nu am simtit niciun moment anxioasa in timp ce ma aflam in bazin si ca uneori mi se intampla sa fie suficient sa ma gandesc la experientele mele din bazin pentru a ma relaxa. Un moment de relaxare care imi face si bine la sanatate si contribuie la starea mea generala de bine! Este suficient pentru a ma face sa ma intorc ori de cate ori am posibilitatea la centrul de plutire.
