Ce este terapia prin plutire si chiar poate facilita recuperarea dupa efort fizic intens?
TERAPIA PRIN PLUTIRE PROMITE O MAI RAPIDA RECUPERARE SI O MAI BUNA PERFORMANTA SPORTIVA PRIN INDEPARTAREA PRESIUNII DE PE SISTEMUL MUSCULAR SI OSOS DAR SI PRIN RELAXAREA MINTII.
Tom Brady, 40 de ani, coordonatorul de joc al echipei de fotbal american New England Patriot, are un bazin de plutire amplasat in resedinta sa. Aceasta echipa de fotbal american a castigat de 5 ori Super Bowl-ul si a integrat, din 2014, terapia prin plutire intr-un mediu cu privare senzoriala in cadrul protocolului sau de recuperare si refacere a atletilor dupa efort prelungit, fie ca este vorba de meciuri oficiale sau de sedinte de antrenament. Si alti jucatori de fotbal American dar si atleti din alte domenii sportive, fie ca este vorba de ciclism, tenis, fotbal sau alergatori au fost convinsi de eficienta terapiei prin plutire. Desigur ca nu este deloc surprinzator ca atletii cei mai buni sa aiba acces la cele mai noi si mai performante metode de recuperare dupa efort, insa intrebarea la care incercam sa raspundem este daca terapia prin plutire aduce beneficii si pentru cei care nu fac sport de performanta.
Despre Terapia prin plutire
Terapia prin plutire, care uneori este asociata cu o calatorie inapoi in uterul matern, implica petrecerea a 60 – 90 de minute intr-un bazin cufundat in intuneric, cu peretii izolati fonic, umplut cu 25 – 30 de centimetri de apa mentinuta la temperature corpului si care este suprasaturata in sare Epsom (sulfat de magneziu). Densitatea de sare este atat de mare (aproximativ 500 kilograme sare Epsom la 700 de litri de apa), incat plutesti fara niciun efort, fiind in acelasi timp complet ferit de stimuli externi. Unele facilitati le ofera clientilor experienta de plutire in bazine, altele in camera de plutire, dar rezultatele sunt similar: te vei simti liber, parca plutind in imponderabilitate.
Aceasta metoda a fost inventata in anii 1950, cand neurologul John Lilly a construit un bazin de plutire pentru a desfasura experimente privind impactul psihologic al privarii senzoriale. Lilly, un pionier in domeniu, a incercat sa pluteasca dupa ce a consumat LSD, experiment care a inspirit si filmul horror din 1980 Altered States.
Fara sa se lase descurajat de modul in care terapia prin plutire ajungea sa fie reprezentata in filme, celebrul atlet american Carl Lewis a folosit tehnici de vizualizare in timpul sedintelor de plutire pentru a se pregati pentru aurul olimpic pe care l-a obtinut la saritura in lungime in 1988, la Olimpiada de la Seul. In prezent, bazinele de plutire ofera o evadare din lumea digitala, superstimulanta in care traim, iar pentru cei care practica un sport reprezinta o modalitate de a folosi starea de imponderabilitate pentru a se relaxa si pentru a vizualiza pasii spre performanta, imbunatatind in acelasi timp circulatia, eliminand deseurile metabolice, inlesnind recuperarea rapida a organismului si imbunatatind performanta sportive, atat la nivel fizic cat si la nivel mental.
Din perspectiva atletilor:
Septupla campioana mondiala de mountain bike, Rebecca Rusch, a fost surprinsa sa descopere beneficiile terapiei prin plutire. Atleta in varsta de 49 de ani a incercat cateva sedinte de plutire la un centru din Santa Monica (California). “Am apelat la meditatie pentru a incerca sa-mi concentrez mintea si sa-mi canalizez resursele psihice, la fel cum reusesc, prin antrenamente, cu resursele fizice, insa mereu eram distrasa din demersul meu, fie de zgomotul traficului, fie chiar de presiunea pe care o simte musculatura chiar si atunci cand stai pe scaun”, sustine ea. “Atunci cand intri in bazinul de plutire aceste inconveniente dispar. Prima oara, m-am foit cateva minute pana m-am linistit, dar apoi am intrat intr-o stare de relaxare absoluta, ca intr-o transa, iar cele 90 de minute ale sedintei de plutire au zburat pur si simplu. Am iesit din bazin plina de energie, ca si cand as fi dormit 5 zile sau m-as fi intors din cea mai buna vacanta. A fost cea mai completa odihna din viata mea”.
Mintea ei a amas mai usor in prezent in timpul celei de-a doua sedinte de plutire, asa ca s-a folosit de acest rastimp pentru a se concentra asupra coprului sau. “Ceafa imi facea probleme, asa ca am profitat de mediul de imponderabilitate pentru a-mi intinde complet sira spinarii si pentru a-mi relaxa complet musculatura”, povesteste ea. “A fost un altfel de plutire, dar cu efecte cel putin la fel de benefice ca prima oara”.
Operatorii de bazine de plutire si practicantii terapiei prin plutire sustin exact acelasi lucru: fiecare plutire va fi diferita, dar toate plutirile au efecte benefice atat asupra mintii cat si asupra corpului.
Din perspectiva stiintei:
Terapia prin plutire este descrisă deseori ca o alternativa “pe steroizi” a bailor cu sare Epsom, ajungandu-se ca solutia de plutire sa aiba o densitate mai mare decat Marea Moarta. Baile cu sare Epsom (sulfat de magneziu) au fost folosite de generatii pentru relaxare si impotriva durerilor musculare. Atunci cand pasesti intr-un bazin cu solutie de apa si sulfat de magneziu, organismul absoarbe magneziul din apa, fapt care indeparteaza crampele musculare si imbunatateste functia musculara si osoasa, alina durerea si lasa sa se instaleze relaxarea.
Beneficiile relaxarii provin si din actiunea combinata a apei si starii de imponderabilitate. Sarea modifica in mod substantial calitatea apei, care se simte matasoasa la atingere. Caldura este un cunoscut factor relaxant pentru musculatura, iar lipsa gravitatiei ajuta musculatura sa se relaxeze complet. Un studiu [1] publicat in revista Journal of Strength & Conditioning Research au ajuns la concluzia ca sportivii care urmau programe dificile de exercitii pentru picioare si abdomen, la sala de forta, inregistrau niveluri semnificativ mai mici de acid lactic in sange dupa o sesiune de plutire de cel putin 60 de minute, prin comparatie cu colegii lor care au utilizat alte metode de relaxare dupa efort. De asemenea, cei care au plutit au raportat si niveluri mai mici ale durerii decat cei care nu au plutit.
Poate cel mai important efect benefic al terapiei prin plutire este inregistrat insa de creier, care in lipsa bombardamentului senzorial obisnuit, se poate relaxa si reface, transmitand semnale benefice in intreg organismul. Terapia prin plutire este conceputa sa combata efectele negative ale stresului psihic si fizic, scotandu-ne din starea de “lupta sau fugi” pentru a ne introduce in starea de odihna si digestie.
O meta-analiza a 27 de studii [2], la care au participat aproape 450 de voluntari, a ajuns la concluzia ca terapia prin plutire are ca efecte scaderea nivelului cortizolului din organism (hormon de stres), scaderea tensiunii arteriale si imbunatatirea starii de bine a organismului. Conform unui studiu din 2014 [3], realizat pe 65 de voluntari care sufereau de stres si/sau de dureri musculare, cei care au urmat 12 sedinte de terapie prin plutire s-au bucurat de niveluri mult reduse ale stresului, depresiei si anxietatii si au raportat mai putina durere, optimism si o calitate mai buna a somnului, prin comparatie cu cei care nu au plutit.
Exersarea unor tehnici de vizualizare in timpul sesiunilor de plutire a avut efectul imbunatatirii performantelor sportive in discipline precum baschetul [4], tenisul [5] si tirul [6], datorita modificarilor manifestate la nivelul undelor cerebrale si a reducerii pana la disparitie a stimulilor externi.
In plus, atletii care dorm bine, au performante bune, iar din punct de vedere al sportului, acesta ar putea fi principalul avantaj al terapiei prin plutire – asigura un somn mai adanc si mai odihnitor, care la randul sau favorizeaza dezvoltarea si refacerea musculara, scaderea timpilor de reactie si, in general, performante sportive mai bune. Dupa cum sustine un studiu [7], realizat pe atleti olimpici, cu cat te antrenezi mai intens, cu atat ai mai mare nevoie de un somn odihnitor.
In timpul practicarii terapiei prin plutire se pot obtine avantaje si daca adormi in bazin. Un studiu [8] realizat pe 60 atleti internationali de elita, deopotriva barbati si femei, ajungea la concluzia ca dupa o singura sesiune de plutire se remarca imbunatatiri semnificative ale dispozitiei si scaderi ale durerilor musculare. Atletii care au adormit in timpul sesiunii (aproximativ jumatate din numarul total) s-au bucurat de o si mai buna dispozitie dupa plutire.
Va asteptam in Bucuresti la centrul de plutire Zen Float Spa pentru a descoperi personal beneficiile terapiei prin plutire! Studiile sunt foarte importante si bine de urmarit, insa experienta personala este cea mai pretioasa si singura care conteaza, pentru fiecare dintre noi.
Linkuri referinte:
[1] (https://www.calm-water.co.uk/wp-content/uploads/2015/01/2014-Acute-effects-of-floatation-on-recovery-from-maximal-eccentric-exercise-FULL-PAPER.pdf [2] https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/08870440412331337093 [3] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4219027/ [4] (https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-1-4684-8583-7_11) [5] http://journals.sagepub.com/doi/abs/10.2466/pms.1990.71.3.1023?journalCode=pmsb [6] https://www.researchgate.net/publication/14876901_Restricted_environmental_stimulation_technique_improves_human_performance_rifle_marksmanship) [7] https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4008810/ [8] https://www.researchgate.net/publication/308951592_Flotation_restricted_environmental_stimulation_therapy_and_napping_on_mood_state_and_muscle_soreness_in_elite_athletes_A_novel_recovery_strategysursa: https://www.bicycling.com/training/a19610415/does-floatation-therapy-work/
