Digi24 la Zen Float Spa – Despre terapia prin plutire

Digi24 la Zen Float Spa – Despre terapia prin plutire

Un scurt reportaj Digi24 despre terapia prin plutire, filmat chiar la centrul  nostru de plutire.

Se vorbeste tot mai mult despre terapia prin plutire! 🙂 Pentru meditatie in imponderabilitate si pentru mult bine!
Multumim tuturor celor care duc vorba mai departe! 🙏

Va asteptam sa descoperiti cea mai profunda relaxare! 🙂

Am intrat intr-un bazin de plutire pentru a scapa de durerile de spate si de stres – si mi-a placut

Am intrat intr-un bazin de plutire pentru a scapa de durerile de spate si de stres – si mi-a placut

Atunci cand o prietena de-ale mele, proaspat mamica, mi-a povestit experienta ei intr-un bazin de plutire si cat de relaxata si de extraordinar s-a simtit dupa sedinta de plutire, nu am mai stat pe ganduri. Am pus mana pe telefon si mi-am rezervat prima sedinat de plutire de 60 de minute, pentru 70 de dolari. Ce as fi avut de pierdut? De cand ma stiu sufar de dureri de spate si de anxietate si in plus nici nu reactionez bine la stres. Insa principala mea problema este faptul ca sufar de epuizare de aproape 5 ani – iar aceasta este si varsta primului meu copil. In consecinta alegerea mea a fost simpla.

Inainte sa merg la programare, am citit pe internet despre beneficiile bazinelor de plutire si cu cat m-am interesat mai mult de acest subiect, cu atat am ajuns sa cred mai mult ca plutirea intr-un bazin cu apa suprasaturata cu sare Epsom este exact ce am nevoie pentru corpul meu si pentru mintea mea. Numeroase studii confirma ceea ce mi-a spus prietena mea si anume ca s-a bucurat de o noapte de somn odihnitor dupa o sesiune de doar 90 de minute petrecute in bazinul de plutire, pentru ca plutirea in liniste si in intuneric ii permite creierului sa se decupleze de la stimulii externi, iar rezultatul este o scadere a anxietatii, a depresiei si a nivelului de stres. Apa sarata ajuta mult si in cazul durerilor articulare si musculare si relaxeaza intregul organism.

Ziua in care aveam programarea a venit in sfarsit si am avut emotii cand am intrat pe usa centrului de plutire. Proprietarul centrului de plutire mi-a povestit ca alti clienti descriu programarea de o ora, cea pentru care am optat si eu, ca pe un “somn de trei ore”. Imi venea sa-l pup! Sunt sigura ca nu m-am mai bucurat de un somn ca lumea, odihnitor, inca dinainte de nasterea copiilor mei.

M-a condus in camera mea de plutire in care se afla bazinul de plutire, un mic vestiar unde sa ma schimb si un dus si mi-a spus ca pot pluti in costum de baie sau goala. Mi-a aratat cum se intra in bazinul de plutire, cum sa ma intind pe apa (unde sa stau cu capul) si cum sa inchid usa. Apoi mi-a spus ca voi fi anuntata sonor atunci cand cele 60 de minute ale sedintei mele de plutire s-au incheiat.

M-am uitat in bazinul de plutire si am vazut ca urma sa ma intind in apa cu adancimea de aproximativ 30 de centimetri si ca trebuia sa trag dupa mine o usa solida, metalica. Inima mi-a cam luat-o din loc si am inceput sa ma gandesc ca va trebui sa stau in acel spatiu mic, in intuneric, timp de o ora. Cred ca proprietarul centrului de plutire mi-a citit emotia si grija pe chip, pentru ca a tinut sa ma linisteasca spunandu-mi ca multi clienti prefera sa pluteasca cu usa deschisa si ca, daca ma voi simti inconfortabil, pot iesi din bazin in orice moment voi dori. El mi-a mai spus ca, de cele mai multe ori, oamenii se linistesc si se relaxeaza imediat dupa ce intra in bazin. Mai linistita dupa ce mi-a spus, am decis sa incerc din prima sa am o experienta completa – nu voi pluti cu usa deschisa.

M-am dezbracat complet, mi-am strans parul, (asa cum mi s-a sugerat pentru a nu pluti pe apa, pe langa corp pentru ca atingerea lui m-ar distrage din relaxare), am intrat in apa calduta (apa este mentinuta la o temperatura apropiata de cea corporala, intre 34 si 35 de grade Celsius) si am inchis usa dupa mine. Inauntru era o stralucire albastra si calma ce se reflecta din apa si mi-am amintit sa respir incet. M-am intins pe spate si am simtit cum dispare gravitatia. Am zambit, gandindu-ma ca este cu adevarat o experienta placuta. M-am concentrat sa-mi relaxez fiecare vertebra din zona lombara, in locul unde am dureri cronice de spate si m-am bucurat de imponderabilitate. Mi-am inchis ochii si m-am lasat condusa spre relaxare de sunetul batailor inimii.

Pana sa-mi dau seama, am auzit semnalul sonor de la incheierea sedintei si am deschis ochii pentru a ma regasi in aceeasi stralucire albastra si calma in care am intrat. Nu doream sa ies. Ma simteam extraordinar; ca si cand m-as fi trezit dupa un somn odihnitor de cateva ore. M-am intins in apa si am inceput incet sa ma pregatesc de iesire. Apoi am deschis usa bazinului si am iesit in lumea condusa de gravitatie. Ma simteam putin euforica atunci cand am intrat in dus si mi-am spalat pielea si parul de sare cu un zambet imens pe fata. Toate miscarile pe care le faceam erau mai usoatre, mai fluide. Cumva, parca inca pluteam si speram ca senzatia de eliberare de durerile de spate sa dureze cat mai mult. Nu m-am grabit deloc in dus si m-am imbracat incet, apoi am mers la receptie si mi-am facut o noua programare pentru plutire.

Nu pot spune ca nu m-a mai durut niciodata spatele sau ca ma comport cu mult mai bine in situatii stresante, insa experienta plutirii, repetata din cand in cand, atunci cand imi doresc putin timp pentru mine, ma aduce de fiecare data intr-o stare euforica. Recomand aceasta experienta oricui si pot spune ca nu am simtit niciun moment anxioasa in timp ce ma aflam in bazin si ca uneori mi se intampla sa fie suficient sa ma gandesc la experientele mele din bazin pentru a ma relaxa. Un moment de relaxare care imi face si bine la sanatate si contribuie la starea mea generala de bine! Este suficient pentru a ma face sa ma intorc ori de cate ori am posibilitatea la centrul de plutire.

Sursa: https://www.popsugar.co.uk/fitness/What-Like-Try-Sensory-Deprivation-Flotation-Tank-45470317?utm_medium=redirect&utm_campaign=US:RO&utm_source=l.facebook.com

Dr. Mercola despre beneficiile Terapiei prin Plutire

Dr. Mercola despre beneficiile Terapiei prin Plutire

Pe scurt:

  • Majoritatea bazinelor (tank de plutire) sunt de dimensiunea unui pat mare si contin nu mai mult de 30 de centimetri de apa suprasaturata cu sare Epsom astfel incat sa se poata pluti fara niciun efort
  • Este corelata cu o mare varietate de beneficii, printre care reducerea stresului, reducerea anxietatii si depresiei, reducerea durerilor cronice, a inflamatiilor, imbunatatiri in cazul persoanelor care sufera de oboseala cronica si de sindromul burnout
  • Datorita acestor beneficii, terapia prin plutire poate fi un valoros instrument de preventie si tratament.
  • Terapia prin plutire poate imbunatati creativitatea, adanceste starile meditative si mareste performanta sportiva
  • Terapia prin privare senzoriala are importante efecte benefice si in tratamentul traumelor cerebrale, prin resetarea sistemului neuroendocrin

Autor: Dr. Mercola

Daca te-ai gandit vreodata sa incerci terapia prin plutire, sa stii ca nu esti singur(a).Tehnicile de privare senzoriala devin din ce in ce mai populare si au beneficii care pornesc de la simpla relaxare (care cateodata pare atat de greu de obtinut) si ajung pana la recuperarea dupa traumatisme soldate cu leziuni cerebrale.

Majoritatea bazinelor sau tank-urilor de plutire sunt de dimensiunea unui pat mare si contin nu mai mult de 30 de centimetri de apa suprasaturata cu 500 de kilograme de sare Epsom (sulfat de magneziu).

Conform lui Graham Talley, fondator Float On, care organizeaza in fiecare an Conferinta despre Plutire (Float Conference), apa dintr-un bazin de plutire “are o densitate mai mare decat Marea Moarta” 1. Apa este incalzita in jurul valorii de 35 de grade Celsius, care este temperatura normala de la suprafata pielii. Intr-un material publicat de revista Men’s Health, Deanna Debara isi descrie experienta:2

“Printre cei pasionati de plutire se numara celebritati precum Steph Curry sau Joe Rogan, care au promovat aceasta terapie ca pe o metoda de recuperare dupa munca si de reducere a durerilor musculare.

Pasionatii de plutire sustin ca aceasta terapie poate fi un panaceu, vindecand orice afectiune, de la hipertensiune la insomnie, insa eu am fost interesata doar de relaxare … Daca exista ceva care sa ma faca sa ma destind si sa ma relaxez, atunci sunt gata sa incerc …

In primele minute de plutire m-a incercat o stare de panica … A trebuit sa ma concentrez sa pot sta in intuneric, sa nu aprind lumina … Insa pe masura ce trecea timpul, lucrurile s-au calmat si s-au asezat. Umerii mi s-au destins. Respiratia a devenit mai profunda. Gandurile mi s-au linistit …

Cu timpul, am trecut dincolo de relaxare si am patruns intr-o stare pe care as putea sa o descriu ca aproape de transa; la un moment dat, nu-mi mai dadeam seama unde mi se termina corpul si unde incepe apa. Nu-mi mai dadeam seama daca aveam ochii inchisi sau deschisi si nu mai stiam daca sunt treaza sau am adormit. A fost cea mai profunda stare de meditatie in care m-am aflat vreodata.”

Beneficiile pentru sanatate ale terapiei prin plutire

Terapia prin plutire este legata de o serie de beneficii importante pentru sanatate, printre care:3,4

Reducerea stresului5
Reducerea anxietatii,6 depresiei si simptomelor stresului post-traumatic prin inhibarea producerii de cortizol7,8,9 şi prin inhibarea reactiei de lupta sau fugi din amigdala
Eliminarea durerii10
Cresterea creativitatii11
Stare profunda de meditatie
Reducerea inflamatiei in organism
Eliminarea dependentelor (de tutun, alcool etc)
Imbunatatirea calitatii somnului
Stare de bine12
Imbunatatirea performantelor sportive prin accelerarea eliminarii acidului lactic
Imbunatatiri in cazul celor care sufera de oboseala cronica sau de sindromul burnout13

Conform unui studiu din 201414 tratamentul prin privare senzoriala intr-un bazin de plutire “are efecte benefice in cazul participantilor aflati intr-o stare relativ buna de sanatate” si este un instrument valoros pentru preventie, prin micsorarea sau eliminarea simptomelor depresiei si anxietatii. Conform autorilor:

“Stresul, depresia, anxietatea si cele mai insuportabile dureri au scazut semnificativ, in timp ce optimismul subiectilor si calitatea somnului au crescut semnificativ in cazul grupului care a practicat plutirea-REST [restricted environmental stimulation therapy]. In cazul grupului de control (care nu a plutit) nu s-au inregistrat rezultate semnificative in aceste domenii. Am detectat, de asemenea, si o corelatie semnificativa intre nivelul de atentie sustinuta din viata de zi cu zi si nivelul starilor modificate ale constiintei atins in timpul relaxarii in bazinul de plutire.

Beneficiile linistii

Linistea intr-un bazin de plutire este deplina si are, la randul ei, importante beneficii pentru sanatate. Conform Psych Central, timpul petrecut in liniste deplina produce o serie de modificari la nivel fiziologic, printre care:15

  • Scaderea tensiunii arteriale
  • Functie imuna imbunatatita
  • Functie cognitiva crescuta
  • Nivel mai mic de stres
  • O mai buna reglare hormonala

Linistea aduce si beneficii de ordin emotional si psihologic, cum ar fi:

  • Cresterea creativitatii
  • Constiinta de sine si recunostinta
  • Auto-observare si auto-reflexie ce duc la auto-imbunatatire
  • Conexiune spirituala
  • Imbunatatirea somnului

Cu siguranta, nu gasesti cu usurinta un loc in care sa fie o liniste mai profunda decat intr-un bazin de plutire. Singura varianta ar fi sa-ti petreci intre 2 si 10 zile intr-un templu sau o manastire in liniste completa16

Terapia prin plutire in tratamentul leziunilor cerebrale

Terapia prin plutire poate avea importante efecte benefice si in cazul tratamentului leziunilor cerebrale (TBI – traumatic brain injuries). Dr. Dan Engle, specializat in neurologie si psihologie, discuta despre acest lucru in cartea sa, “The Concussion Repair Manual: A Practical Guide to Recovering From Traumatic Brain Injuries.” Conform lui Engle, pe care l-am intervievat pe acest subiect:

“Terapia prin plutire se afla in prima linie a diferitelor protocoale ale  si de recuperare pentru ca poate reseta, pur si simplu, foarte multe sisteme diferite.

Atunci cand cineva intra intr-un bazin de plutire … este, practic, pentru prima oara de la nastere cand se afla intr-un mediu lipsit de stimuli externi … Nu mai exista gravitatie; nu mai exista input de la receptorii senzoriali ai organismului… Totul trece in modul offline.

Aproximativ 80% din informatiile care ajung la creier provin de la stimulii din mediu. Acum, in bazinul de plutire, organismul dispune de mai multe energie pentru activarea si functionarea mecanismelor sale de refacere si recuperare.

Este vorba atat despre o tehnologie cerebrala cat si de o tehnologie a constiintei pentru ca … experienta in bazinul de plutire este ca o stare de super-meditatie. Daca cineva foloseste bazinul de plutire in scopuri de recuperare si regenerare, va gasi mai multa liniste si pace si in afara acestei incinte, in viata de zi cu zi … pentru ca unul dintre efectele acestei terapii este ca reseteaza sistemul neuroendocrin.

Nivelurile de cortizon se normalizeaza. Markerii globali ai inflamatiei se normalizeaza. Tensiunea se normalizeaza. Relatia dintre creier si sistemul endocrin sau hormonal se optimizeaza …”

Pentru cei in curs de recuperare dupa traumatisme cerebrale, Dr. Engle recomanda o serie de 8 – 10 plutiri intr-o perioada de 3 – 4 saptamani. Pana la incheierea acestei serii de plutiri, acesti pacienti vor observa imbunatatiri considerabile ale starii de sanatate. Un “efect secundar” va fi o stare generala mai buna si un sentiment mai bun de “flow” in viata. Pentru mentinere, una sau doua sesiuni de plutire pe luna sunt suficiente.

Terapia prin plutire pentru durerile musculare legate de stres

Daca tot am vorbit despre ”dozaj”, un studiu 17 conceput sa evalueze eficacitatea unui numar de 12 plutiri fata de un numar de 33 de plutiri pentru afectiuni legate de stres, asa cum sunt durerile si tensiunea musculara a ajuns la concluzia ca, din perspectiva subiectiva, rezultatele maxime au fost atinse dupa 12 sedinte. Dupa 33 de sedinte nu au fost detectate imbunatatiri semnificative in ceea ce priveste afectiunile legate de stres. Conform autorilor:

“Un model similar a fost observat in ceea ce priveste variabilele psihologice legate de stres: nivelul perceput de stres, anxietate, depresie, afectivitate negativa, stare de optimism si calitatea somnului.

In cazul tensiunii, nu au fost observate efecte dupa 12 sedinte, dar dupa 33 de sedinte de plutire s-a remarcat un nivel seminificativ mai mic al tensiunii diastolice”.

Starile de constiinta modificata afecteaza nivelurile de toleranta ale organismului la stres si durere

Pe langa efectele linistii si cele regenerative rezultate din resetarea sistemului neuroendocrin, terapia prin plutire 18 are si efecte fiziologice prin inducerea unei stari de constiinta modificata. Un studiu 19 cu privire la acest aspect a fost publicat in 2004.

Douazeci si trei de atleti au experimentat doua sesiuni de privare senzoriala, una intr-un bazin de plutire si cealalta intr-o camera de privare senzoriala. Intr-o astfel de camera nu faci decat sa stai pe un pat, in liniste si intuneric depline. Imediat, dupa fiecare sesiune, cercetatorii au verificat toleranta la durere a participantilor.

Nivelul starii de contiinta modificata al fiecarui subiect a fost masurat folosind un instrument capabil sa “detecteze devierea resimtita de la starea obisnuita”. Asa cum se poate banui, participantii au experimentat niveluri mai ridicate de constiinta modificata in bazinul de plutire decat in camera intunecata si izolata fonic.

Conform cercetatorilor:

“Aceste rezultate sugereaza ca particularitatile diferite ale plutirii -REST si camerei -REST pot provoca devieri selective de la nivelul obisnuit al constiintei … care pot influenta toleranta subiectiva la durere si stres.”

Un studiu ulterior20 ajungea la concluzia ca persoanele mai sensibile din punct de vedere emotional, care sunt mai expuse anxietatii, trec mai frecvent prin stari de constiinta modificata, denumite si stari mistice, in timpul sedintelor de terapie prin plutire decat indivizii cu o sensibilitate mai redusa.

Starile meditative protejeaza si imbunatatesc sanatatea

In general, s-a demonstrat ca practicarea meditatiei are importante efecte benefice pentru sanatate, asa ca nu este deloc surprinzator ca si terapia prin plutire are efecte similare. Multe dintre aceste beneficii sunt legate de reducerea stresului. Stresul este cauza a numeroase afectiuni, iar meditatia ca instrument de combatere a stresului are importante beneficii pentru sanatate.

Cercetatori de la Universitatea Carnegie Mellon au publicat in 2015 un studiu in care sustin ca au identificat mecanismul biologic prin care starea de meditatie influenteaza sanatatea fizica. Pe scurt,  meditatia are efecte asupra biologiei tale si sanatatii fizice prin intermediul “cailor de reducere a stresului” din creier. Asa cum explica in comunicatul de presa:21

“Atunci cand un individ se confrunta cu stresul, activitatea din cortexul prefrontal — responsabila de gandirea constienta si de planificare — scade, in timp ce activitatea din amigdala, hipotalamus si cortexul cingular anterior — regiuni care activeaza rapid raspunsul la stres al organismului — creste.

Mai multe studii au sugerat ca starea de meditatie are capacitatea de a inversa aceste paternuri in timpul expunerii la stres; creste activitatea prefrontala, care regleaza si scade raspunsul biologic la stres al organismului.

Activarea excesiva a mecanismului biologic de raspuns la stres duce la o crestere a riscului de afectiuni provocate de stres (cum este depresia, anxietatea, bolile inimii). Prin reducerea modului in care individul resimte stresul, meditatia poate controla raspunsul fizic al organismului la stres si poate reduce riscul de imbolnavire sau severitatea afectiunilor provocate de stres.”

Astfel de efecte explica de ce meditatia poate ameliora afectiuni legate de stres precum sunt:

Hipertensiunea Durerea cronica, inclusiv migrenele
Probleme respiratorii precum emfizemul si astmul Tulburari ale somnului si oboseala
Probleme gastrointestinale si sindromul colonului iritabil Afectiuni ale pielii
Depresiile si sindromul premenstrual (PMS)

Meditatia poate avea si un impact distinct asupra modului in care se manifesta genele. Spre exemplu, cercetatori de la Benson-Henry Institute for Mind Body Medicine22 si-au propus sa cuantifice beneficiile relaxarii urmarind manifestarea genelor inainte si dupa meditatie si au comparat efectele legate de practicarea de scurta durata a meditatiei cu cele ale practicarii indelungate a meditatiei.

Printre descoperirile lor se numara si faptul ca meditatia are importante efecte anti-inflamatorii. Intr-unul dintre studii23 subiectii care au participat la un program de meditatie de 8 saptamani, precum si cei care practicau meditatia in mod regulat de mai mult timp, au inregistrat cresteri ale sintezei de substante antioxidante in organism, cresteri ale activitatii telomerazei si scaderi ale stresului oxidativ.

Una dintre teoriile legate de aceste experimente sustine ca genele NF-kappa B ar putea actiona ca mesageri intre stresul psihologic si cel fizic, provocand organismul sa transforme grijile in inflamatie. Cercetatorii au identificat o relatie cantitativa in acest caz – astfel, cu cat este mai puternic raspunsul de relaxare, cu atat mai buna va fi optimizarea genelor si se vor inregistra efecte anti-inflamatorii mai puternice.

Terapia prin plutire, descrisa de multe ori drept o forma de “meditatie pe steroizi“, induce o puternica relaxare atat mentala cat si fizica, permitand, practic, experimentarea unor stari de acorporalitate, iar aceasta relaxare profunda joaca un rol important in reducerea anxietatii, durerilor cronice si a inflamatiei din organism.

Aportul de magneziu

Poate unul dintre cele mai trecute cu vederea beneficii ale terapiei prin plutire este cel legat de cresterea aportului de magneziu pentru organism, iar cum peste 80% dintre oameni au deficiente de magneziu, plutirea intr-un bazin in care a fost dizolvata jumatate de tona de sare Epsom (sulfat de magneziu) devine o solutie excelenta pentru a remedia carentele de magneziu.

De fapt, acest beneficiu al terapiei prin plutire m-a facut sa ma gandesc sa-mi cumpar propriul bazin, pentru ca si eu, la fel ca multi altii, am probleme in a-mi mentine nivelul optim de magneziu in organism. Este foarte greu sa-ti cresti nivelul de magneziu luand suplimente pe cale orala fara sa ajungi sa suferi de scaune diareice.

 

Zen Float Spa este un centru de plutire in Bucuresti care va asteapta cu 3 bazine in care puteti beneficia de  aceasta minunata terapie.

 Note

Sursa: https://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2018/10/11/flotation-therapy.aspx?fbclid=IwAR1QuXoP-n65fJpqLvDwVwgjNnbNp6KDR1gcmTXHd2L6isFegCID-r00SGY

Float tank – un instrument pentru creativitatate si inspiratie. Experientele unui artist.

Float tank – un instrument pentru creativitatate si inspiratie. Experientele unui artist.

 

Bazinul de plutire poate fi un important instrument pentru artistii aflati in cautarea inspiratiei. Multi scriitori folosesc sedintele de plutire pentru a-si regasi muza si a scapa de blocajul scriitorului. Artistii plastici plutesc pentru creativitate, pentru a-si vizualiza viitoarele creatii inainte de a le modela in piatra sau de a le asterne pe panza. Dar iata marturia unui artist plastic american, Justin Tyner, pictor de vitralii.

Acum aproximativ 20 de ani, lucram cu Thom R. El a fost prima persoana pe care am cunoscut-o care stia de privarea senzoriala intr-un bazin de plutire. Purtam discutii despre extinderea constiintei in diferite moduri, in timp ce restauram vitralii. Vorbeam si despre meditatie, droguri, privare senzoriala, sport si alte lucruri. El se gandea sa-si construiasca propriul bazin de plutire si a reusit sa sadeasca si in mintea mea dorinta de a incerca plutirea. Pentru mine, terapia prin plutire paruse mereu ceva destul de indepartat si nu ma gandisem niciodata cu adevarat, pana atunci, sa incerc. Dupa discutiile cu el, ideea de terapie prin plutire parea pentru mine ceva ce tinea aproape de supranatural, ca un vis. Am inceput sa-mi pun intrebari in legatura cu acest subiect, am studiat problema iar dorinta mea de a incerca pe propria piele a crescut.

Numele meu este Justin Tyner si lucrez ca pictor pe sticla in Philadelphia din 1999. Poate ca ati vazut mandalele pictate de mine pe sticla la cele doua centre de plutire Halcyon Floats. Pentru mine creativitatea este cea mai importanta calitate. Si nu este deloc usor sa-ti descoperi creativitatea interioara. Starile prin care treci zilnic, dispozitiile de moment si mediul in continua miscare si modificare din jur pot sa-ti inhibe creativitatea. Ma aflam in cautarea unor modalitati de a-mi accesa creativitatea si de a aduce ceva original, ca artist. Una dintre pasiunile mele este poezia, un gen literar care ma stimuleaza foarte mult sa fiu, la randul meu, creativ. In anul 2012 m-am alaturat unui grup de lectura la Universitatea din Pennsylvania. Acolo am auzit din nou vorbindu-se de bazine de plutire. Cineva din grup cita din celebrul filosof Alan Watts. “Singurul mod in care poti intelege schimbarea este sa o imbratisezi, sa pasesti alaturi de ea, sa te alaturi dansului”. Mi-a ramas in cap acest citat. L-am notat si il recitesc frecvent. Asa cum se intampla de multe ori in viata, am inceput sa remarc sincronicitatile care se produc si m-am lasat condus de ele. Asa am intrat in centrul Halcyon Floats.

Nu tin minte exact cum am auzit despre Keri si centrul Halcyon Floats, dar asa cum am mai spus, ma aflam in cautarea unor modalitati pentru a-mi extinde constiinta. Spre sfarsitul anului 2013 stiam despre Keri ca-si va deschide o afacere la Philadelphia cu bazine de plutire in care se poate experimenta privarea senzoriala. Am fost incantat de perspectiva. Ea incerca sa stranga niste fonduri prin crowd sourcing, iar eu nu am refuzat oportunitatea de a ma implica inca de la inceput.  Dupa ani si ani in care doar am citit despre plutire, ajungeam in sfarsit sa intru intr-un astfel de bazin. Prima oara cand m-am intalnit cu Keri si am vorbit cu ea despre bazine si despre modul cum decurge o astfel de experienta a fost ceva special pentru mine. Ea mi-a explicat ca pentru fiecare persoana, plutirea este o experienta diferita si ca, in primul rand, plutirea este o experienta de invatare.Si a avut dreptate.

Pentru mine, de fiecare data cand am plutit, a fost o experienta diferita. Unele lucruri s-au pastrat constante, de la o plutire la alta si anume simteam ca scapam de stres, ca mi se limpezea mintea si eram mult mai relaxat. Pentru mine este important sa intru in bazinul de plutire cu un scop clar, un obiectiv, o intentie. Ma concentrez si meditez asupra acestui scop. De acolo mi se amplifica imaginatia si creativitatea. Una dintre sedintele de plutire mi-a ramas in mod deosebit in memorie. M-a purtat intr-un loc in care nu am mai reusit sa ma intorc, de atunci. Era iarna si foarte frig si am intrat in bazin cu o intentie clara. In primele zece minute de plutire mi s-a intamplat ceva ce nu mai simtisem niciodata pana atunci. Pur si simplu zburam. Sentimentul ca zbor prin spatiu era total. Ma simteam extraordinar de bine si mi se parea ca sunt condus catre altundeva. Mi-amintesc ca am fost socat de intensitatea acelor momente. Apoi, dintr-o data, totul s-a incheiat, la fel cum a inceput.

M-am bucurat de perioada ramasa din sedinta de plutire si m-am simtit relaxat si cu mintea limpede. Acest sentiment mi-a intarit convingerea ca, pentru mine, experienta de plutire a devenit o parte importanta din ceea ce inseamna sa fi un artist. Sa poti ajunge in acele cotloane ascunse ale mintii tale de unde vine gandirea creativa, de unde vine imaginatia. Aceste lucruri te ajuta sa-ti transpui gandurile in arta. Cauta si vei gasi.

In afara unor efecte benefice generale, plutirea are si beneficii ce pot varia de la om la om. Plutirea poate ajuta mintea, corpul si sufletul. Te elibereaza de stres, te vindeca si te poate face sa experimentezi un tip de libertate care te poate schimba ca persoana. O schimbarea de care poate nici nu stiai ca ai nevoie. Este suficient sa intri in bazin si sa-ti eliberezi mintea.

Justin Tyner

Philadelphia, PA // Stained Glass Artist

Mai multe despre artist: https://www.halcyonfloats.com/justin-tyner?fbclid=IwAR2cv3jpwAczF0jFFf2Tfdd7R7L9X95-h9qvKSYsBRU9OB2mtez9vcsdBbY

 

Sursa: https://www.halcyonfloats.com/single-post/2018/11/04/An-Artists-Mind-in-the-Float-Tankbclid=IwAR0KXGxVUhW_1xk3qMsAhVyNUHW1lL5h9YYai0taDSXXnwSml2qTnIkmRgQ

Scurt istoric al Plutirii

Scurt istoric al Plutirii

Anii ’50 – Intrebarile

La inceputul anilor ’50 cercetatorii din domeniul neurologiei si psihologiei cautau sa explice care este sursa cerebrala a constiintei: este creierul un simplu organ care reactioneaza la stimuli externi sau exista si ceva intern, intrinsec creierului? Inainte de cartografierea imagistica a regiunilor cerebrale existau foarte putine date stiintifice despre modul in care functioneaza creierul, asa ca au fost concepute experimente pentru a afla mai multe. Cateva ipoteze au condus discutiile acadmice despre modul in care ar reactiona creierul daca ar fi privat de orice stimul extern. Multi oameni de stiinta erau de parere ca acest organ va continua sa-si produca singur stimuli, asa cum se intampla cand dormim si visam. Altii credeau ca va intra intr-o stare similara comei, iar daca stimulii externi ar fi fost suprimati pentru o perioada mai mare de timp, se va ajunge la moarte cerebrala. Aceste teorii erau legate de practicile de “spalare pe creier” ce au aparut in perioada Razboiului din Coreea.
Primele experimente in domeniu nu s-au axat insa pe privarea senzoriala ci au fost mai degraba incercari de a supraincarca creierul. Instalatiile de sunet, date la maxim, difuzau sunet alb, iar participantii la experimente purtau niste ochelari speciali care le proiectau fascicule luminoase direct in ochi, si erau tinuti in aceasta stare ore la rand.
In cele din urma cercetatorii au inteles ca aceste experimente nu reuseau sa priveze creierul de stimuli, ci din contra, il suprastimulau. Astfel au inceput sa studieze privarea senzoriala in camere in conditii de intuneric absolut si liniste deplina.
Studiile clinice se desfasurau doar dupa ce subiectii semnau formulare in care erau explicate pericolele psihologice ale experimentelor (inclusiv moartea) iar in camera era amplasat un buton de panica – singur amodalitate prin care subiectii puteau sa fie scosi in incinta inainte de finalizarea experimentului. Subiectii erau condusi in camera experimentala in intuneric deplin si nu puteau vedea niciodata ce este in respectiva camera, iar prin urmare numerosi subiecti ajungeau sa-si imagineze pericolele care-i pandeau din intuneric. In acest cadru experimental, multi subiecti apasau butonul de panica dupa perioade foarte scurte de timp, iar majoritatea celor care rezistau pana la capat marturiseau ca au simtit frica, anxietate si porniri paranoice. Deloc surprinzator, cercetatorii au crezut ca acestea sunt efectele privarii senzoriale.

Subiect intr-un experiment REST

Neurologul Dr. John C. Lilly era de asemenea interesat si de ideea izolarii senzoriale si de efectele pe care aceasta ar pute asa le aiba asupra mintii. El nu a fost multumit insa de mediile in care se desfasurau aceste experimente, sustinand ca privarea senzoriala nu era deplina. In experimentele sale, desfasurate de multe ori pe propria-i persoana, el a decis sa foloseasca un bazin adanc cu apa in care sa fie complet scufundat.

1954 – Primul tank de plutire

Proiectul primului bazin

Pana in 1954, Lilly construise primul bazin de izolare senzoriala prin imersiune la National Institute of Mental Health Lab din Maryland, alaturi de asociatul sau, Dr. Jay Shurley. Lilly si Shurley au desfasurat in principal experimente pe ei insisi. In acele zile autoexperimentarea era mult mai raspandita in comunitatea cercetatorilor. Entuziasmul pentru acest nou mediu i-a cuprins rapid pe cercetatori si pe cei cu care colaborau.

Prototipuri de masti pentru plutire

Rezultatele obtinute dupa experimentele din bazine au fost complet neasteptate. Subiectii nu intrau in stari comatoase ci in stari de meditatie adanca. Subiectii raportau stari de autodescoperire.

Camerele de izolare erau, insa, departe de a fi perfecte. Pentru functionarea lor era nevoie de operatori care sa monitorizeze nonstop rezervorul de oxigen iar subiectii trebuiau sa poarte tot timpul niste masti incomode si grele. Bulele de aer rezultate din respiratie faceau un zgomot persistent, iar unii subiecti trebuiau sa se automotiveze suplimentar pentru a intra in astfel de bazine. Chiar si asa, numerosi subiecti s-au declarat foarte multumiti de experiment. In urmatorii cativa ani, Dr. Lilly si Dr. Shurley au lucrat impreuna la National Institute of Mental Health, desfasurand studii asupra izolarii senzoriale in incinte de plutire si, in acelasi timp, perfectionand incintele de plutire pentru a le face mai confortabile si mai eficiente.

Primul bazin de plutire la NIH

1958-1972 – Testele de laborator

Dupa cativa ani cei doi cercetatori si-au incheiat colaborarea. Dr. Shurley a plecat din Maryland si s-a intors la laboratorul sau din Oklahoma unde a continuat sa studieze izolarea senzoriala fara Dr. Lilly.
In 1958, Dr. Lilly a parasit National Institute for Mental Health si a inceput sa lucreze in Insulele Virgine. Era foarte interesat de delfini si a deschis un laborator acolo pentru a le intelege mai bine comportamentul si obiceiurile. Inca deschis autoexperimentarii, Dr. Lilly a construit o noua varianta de incinta de plutire, care permitea plutirea la suprafata, folosind apa de mare. Noua varianta era pentru uz personal dar si pentru orice om de stiinta interesat sa incerce. In urmatorul deceniu, cea mai mare parte a timpului sau a fost dedicat studierii posibilitatilor de comunicare dintre oameni si delfini. Dr. Lilly a fost unul dintre primii oameni de stiinta care a inteles ca delfinii au un grad ridicat de inteligenta.
In anii ‘60, LSD a devenit un drog popular in centrele medicale experimentale, iar in 1964 Dr. Lilly a inceput autoexperimentele in care consuma LSD si apoi intra in bazinul de plutire. Aceste experimente i s-au parut extrem de
placute si de interesante si a scris mai multe carti pe acest subiect. Prima dintre ele, Programming and Metaprogramming in the Human Biocomputer, a fost lansata in 1968 si a fost urmata de o autobiografie, Center of the Cyclone, patru ani mai tarziu.
In toata aceasta perioada, cercetarile asupra privarii senzoriale au continuat si in alte cercuri stiintifice. In 1961, Dr. Peter Suedfeld a inceput sa se ocupe de acest domeniu la Universitatea Princeton. El a vazut rezultatele obtinute de subiectii primelor experimente in domeniu si banuia ca feedback-ul negativ nu era legat de experienat plutirii ci de conditiile de laborator in care se desfasura aceasta.
Dr. Suedfeld s-a concentrat asupra sporirii nivelului de confort al incintelor experimentale. El ii lasa pe subiecti sa vada ce se afla in camera cu lumina aprinsa, a renuntat la butonul de panica si le spunea participantilor ca dacas nu se mai simt bine in mediul experimental pot iesi oricand sau pot anunta verbal ca doresc sa iasa. In mod remarcabil, raportarile de stari de stres, anxietate si paranoia au devenit foarte rare. Rata subiectilor care rezistau pana la sfarsitul experimentelor de 24 de ore a depasit 95%. Mai mult decat atat, majoritatea subiectilor raportau experiente placute, iar unul dintre ei a incercat sa repete experimentul de mai multe ori, oferindu-se voluntar sub diferite nume.

Anii ’70 – Noi Incinte,O Noua Terminologie

In afara studiilor clinice, atat bazinele de plutire cat si privarea senzoriala au ramas aproape necunoscute sau, mai rau, prost intelese. In 1971, un raport a dezvaluit faptul ca Guvernul britanic a detinut ilegal si a torturat membri ai IRA. Raportul prezenta cinci tehnici pe care le-au folosit: acoperirea capului cu cagule, zgomotul alb, statul in picioare la zid, privare de somn si privarea de mancare si apa. Aceste tehnici au fost in mod eronat legate de studiile de privare senzoriala si au provocat vii controverse in jurul acestei practici. In acest climat politic, numerosi cercetatori s-au trezit ca le sunt retrase liniile de finantare pentru ca ar fi studiat “tehnici de tortura”. Din aceasta cauza Dr. Suedfeld, alaturi de cativa colegi, au lansat acronimul “REST” de la “Restricted Environment Stimulation Therapy”, pentru a-si putea disocia munca de “privarea senzoriala”.

Primul model de Samadhi tank asamblat

In acea perioada, Dr. Lilly calatorea mult, prezentandu-si conceptul de incinte de plutire. In 1972, Lilly l-a intalnit pe Glenn Perry la Bear Rock din California, iar cei doi au devenit rapid prieteni si parteneri de afaceri. El i-a solicitat lui Glenn si sotiei acestuia sa conceapa un design de incinta de plutire care sa poata fi folosit comercial si pe care oamenii sa-l poata instala in casele lor.
Glenn Perry si Dr. Lilly au colaborat pentru a construi incinte de plutire si ei sunt parintii multora dintre conceptele fundamentale ce sunt in prezent incluse in incintele moderne de plutire: folosirea de materiale prin care nu trece lumina, adaugarea de sare pentru a creste flotabilitatea sau construirea unei usi inclinate pentru a reduce acumularea de condens. Ei si-au lansat incinta de plutire in 1973 si au inceput sa o comercializeze direct catre doritori, dand startul, practic, industriei de plutire. Lilly a numit aceste incinte ‘Samadhi’, un cuvant din sanscrita care inseamna ostare de constienta deplina ce poate fi atinsa prin meditatie.

Primul model de Samadhi tank la livrare

Primele incinte de plutire au fost fabricate la Marvista, o suburbie a Los Angelesului, iar peretii incintelor erau facuti din carton special tratat. Coletul in care expediau incintele era folosit chiar ca baza a bazinelor de plutire – inca de la inceput Samadhi Tank Company a incercat sa vanda un produs sustenabil si prietenos cu mediul.
Dupa ce si-au infiintat firma, cei doi au inceput aproape imediat sa primeasca comenzi. In doar cateva zile au construit 5 incinte de plutire si aveau mai multe comenzi in asteptare. Cei doi si-au dat seama ca vor trebui sa-si dezvolte capacitate de productie pentru a face fata cererii si in curand dispuneau de o linie de productie care putea furniza 6-8 bazine de plutire pe zi.

1979 – Primul Centru de Plutire

Primul centru de plutire s-a deschis in 1979: un centru dotat cu 5 incinte de plutire deschis la Beverly Hills de compania Samadhi. Toata lumea vorbea de bine despre terapia prin plutire iar primul centru a fost un succes imediat care a dat startul pentru deschiderea de noi astfel de facilitati. Altered States, un nou centru denumit dupa un celebru film devenit cult (despre un barbat care sufera o profunda transformare psihologica dupa ce experimenteaza intr-o incinta de plutire), s-a deschis la Hollywood. In interval de un an alte cinci centre de plutire s-au deschis in SUA.

Robin Williams si John Lilly

In urmatorii ani au inceput sa apara centre de plutire in mai toate orasele mari din SUA, iar noi producatori si-au facut intrarea pe piata. Industria, in ansamblul sau, incepea sa-si faca un renume. Celebritatile au inceput sa foloseasca terapia prin plutire. Tanarul si foarte popularul Robin Williams (care in acea perioada era cunoscut drept simpaticul “Mork de pe Ork”) dar si frumoasa actrita Susan Surandon se numarau printre sustinatorii acestei forme de
terapie. Presa s-a implicat la randul sau, numeroase articole despre aceasta forma de terapie aparand in publicatii de prestigiu precum Rolling Stone Magazine sau The New York Times. Plutirea era noua senzatie a acelor ani, lucru care a favorizat realizarea a zeci de noi studii despre aceasta terapie, in special cu privire la efectele sale asupra hormonilor de stres, dependentei dar si in noul domeniu al terapiei comportamentale. Cel mai important lucru insa a fost coagularea unei comunitati de entuziasti ai plutirii.

Primul model comercial de incinta de plutire 

Inceputul anilor ‘80 – Explozia

Anii ’80 au fost o decada de crestere pentru industria plutirii. Samadhi Company a deschis un centru de 20 de incinte de plutire la San Francisco, care functiona si ca showroom pentru modelele lor de incinte de plutire si aveau programari complete pentru saptamani la rand. In aceeasi perioada a fost infiintata U.S. Float Tank Association, prima organizatie reprezentativa pentru industrie. Au fost publicate si rezultatele unor noi studii in domeniu. Pornind de la unele afirmatii facute de Dr. Lilly in cartea sa “The Deep Self”, Dr. Thomas Fine si Dr. John Turner de la Medical College of Ohio au inceput sa testeze efectele terapiei prin plutire impotriva stresului. Ei au fost primii care au studiat indicii biometrici ai subiectilor din incinta de plutire.

Dr. Turner prelevand sange in timpul unei plutiri

Noile rezultate au fost extraordinar de bune si au deschis si mai mult interesul oamenilor de stiinta si publicului deopotriva pentru aceasta terapie.
La putin timp dupa aceea s-a infiintat IRIS (International REST Investigators Society), o asiociatie care desfasura studii si sustinea conferinte despre binefacerile terapiei prin plutire. Aceasta asociatie a fost condusa de Dr. Peter Suedfeld, Dr. Roderick Borrie, Dr. John Turner sau Dr. Tom Fine, printre altii.

Dr. Turner si incinta de plutire Ovarium

Intre timp, terapia prin plutire a patruns si in lumea sportului. Echipele de fotbal american The Dallas Cowboys si Philadelphia Eagles au fost printre primele care au apelat la terapia prin plutire si au avut rezultate excelente pe care le-au prezentat public. Chiar si atletii care se pregateau pentru Olimpiada au inceput sa foloseasca bazinele de plutire. Un alt grup mare de entuziasti provenea din subcultura “hippie”, ce erau interesati sa experimenteze plutirea dupa ce consumau LSD. Michael Crichton folosea terapia prin plutire pentru a iesi din blocajul scriitorului, iar George Carlin descria terapia prin plutire drept singura lui “relaxare adevarata”. Lumea plutirii ajungea la apogeu.

Balena Alba – primul prototip din fibra de sticla

Mijlocul anilor ‘80-Isteria si declinul din SUA

Cresterea acestei industrii a fost de scurta durata in SUA, centrele de plutire avand de suferit din cauza epidemiei de SIDA. Dupa ce s-a aflat ca actorul Rock Hudson avea SIDA, panica s-a dezlantuit si lumea a inceput sa se teama sa intre dupa alte persoane in bazinele de plutire. Parcurile acvatice si centrele spa au fost, de asemenea, lovite greu insa existau de mai mult timp pe piata si si-au revenit mai usor. Centrele de plutire s-au inchis unul dupa altul.
Pe masura ce frica si incertitudinea se raspandeau, din ce in ce mai putini oameni mai erau dispusi sa se expuna unui mediu nefamiliar, mai ales ca exista zvonul ca virusul HIV se transmite prin apa. Incasarile au scazut drastic, iar presa nu mai dadea nicio atentie centrelor de plutire. Aproape toate centrele de plutire din SUA s-au inchis intre mijlocul anilor ’80 si inceputul anilor ’90.
Cu toate acestea, terapia prin plutire a rezistat in SUA datorita unui numar mic de centre care au supravietuit si au luptat cu aceasta criza, dar si datorita entuziastilor care si-au instalat bazine de plutire la domiciliu. In alte parti ale lumii plutirea a fost mai putin afectata si industria a continuat sa creasca, chiar daca intr-un ritm mai lent. Incintele de plutire fabricate in SUA au devenit populare in Italia, iar in Marea Britanie si Germania investitori locali au inceput sa produca modele proprii.

Samadhi 2 float tank.

In Japonia si India, incintele de plutire au devenit integrate in practica de meditatie a budistilor. Samadhi Tank Company a creat chiar un nou model de incinta pentru piata in crestere din Japonia, denumit Samadhi 2. Acesta a fost primul lor model realizat din fibra de sticla si asigura o mai buna izolare fonica si luminoasa. In Australia au inceput sa apara centre de plutire ce erau integrate in tururi turistice pentru cei interesati de turismul spiritual si de autocunoastere.
Astfel, bazinul de plutire a ajuns sa se plaseze intr-o pozitie unica: a fost un dispozitiv conceput initial pentru a studia efectele empirice ale izolarii asupra organismului, pentru a ajunge mediul preferat pentru relaxare si meditatie folosit de cei interesati de spiritualitate.

Anii ’90 – Perspectiva Globala

La inceputul anilor ’90 centrele de plutire din SUA continuau sa-si reduca activitatea sau sa se inchida, iar industria a intrat intr-o stare de hibernare. Cu cateva exceptii, in SUA nu se mai deschideau noi centre de plutire. Chiar si lumea sportului parea sa nu mai fie interesata de beneficiile oferite de terapia prin plutire.
In aceasta perioada au fost continuate studiile si experimentele stiintifice asupra terapiei prin plutire, insa spre sfarsitul anilor ’90 nici acestea nu au mai primit finantari.
In 1997 s-a desfasurat ultima conferinta IRIS la San Francisco iar apoi asociatia s-a dizolvat. In Canada, Marea Britanie si in restul Europei, impactul asupra acestei industrii nu a fost la fel de puternic. La Montreal, un centru de plutire cu 6 bazine, denumit Ovarium, a continuat sa fie profitabil si este inca unul dintre cele mai mari centre de plutire deschise si in prezent. In alte parti ale Canadei, la Toronto si Vancouver, centrele de plutire isi gaseau relativ usor clienti in aglomerarile urbane, permitand industriei sa se sustina.

Anii 2000 – Din nou crestere

Dupa ce am intrat in noul mileniu, terapia prin plutire a inceput sa revina in centrul atentiei in SUA. Cu o singura exceptie (Space Time Tanks din Chicago), toate centrele majore de plutire operationale in prezent in SUA s-au deschis dupa 2000. Din nou, sustinerea din partea celebritatilor a revitalizat industria. Foarte vocalul Joe Rogan a plutit pentru prima oara in 2006 si a inceput imediat sa vorbeasca despre beneficiile acestei terapii si despre experientele sale in bazinul de plutire, aducand o noua generatie de sportivi profesionisti si de cautatori ai spiritualitatii in incintele de plutire. Sustinerea sa continua si entuziasta este considerata drept unul dintre factorii determinanti care au dus la reinvierea terapiei prin plutire in SUA. Rogan este deseori citat de proprietarii de centre de plutire drept motivul pentru care au investit in acest domeniu. Social media a avut de asemenea rolul ei. Cel mai vechi grup de sustinere a plutirii functiona pe un forum gazduit de Yahoo! la inceputul anilor 2000, care era folosit ca un nod de informatii in cadrul industriei. A fost pentru prima oara cand diferitele centre de plutire au putut comunica intre ele pe internet, ceea ce a contribuit la dezvoltarea industriei de plutire din prezent, asigurand un loc pentru schimburi de idei, pentru sfaturi cu privire la problemele care apar in domeniu si un loc in care sa cunosti alti oameni pasionati de plutire. Comunitatea stiintifica internationala a continuat studiile asupra incintelor de plutire, contribuind la o mai buna intelegere a complexitatii si binefacerilor terapiei prin plutire. Chiar daca pe atunci, in SUA, obtinerea de fonduri pentru astfel de studii parea imposibila, Universitatea Karlstad din Suedia, spre exemplu, a initiat o serie de experimente proprii asupra terapiei prin plutire. Pentru acest lucru ei au construit un laborator special, dedicat studierii plutirii, cel mai avansat astfel de laborator existent in lume in acea perioada.

2010 – Cel de-al doilea Boom

Float Conference 2016

Comunitatea europeana a operatorilor de centre de plutire nu a suportat prabusirea din SUA si continua sa reprezinte un exemplu in industria metodelor de relaxare. La inceputul anului 2010, la Londra se afla cel mai mare centru de plutire din lume iar singurele studii de laborator asupra terapiei prin plutire se desfasurau in Suedia. The Float Summit, prima intrunire a operatorilor din industria plutirii dupa o pauza de 20 de ani, a avut loc la Londra, eveniment la care au participat doar putin peste 20 de persoane din intreaga lume. Participantii au identificat o oportunitate pentru a revitaliza industria si de a incepe sa adune resurse pentru rebranduire si marketarea terapiei prin plutire catre o noua generatie.
In acea perioada, cele mai mari centre de plutire din SUA aveau doar 4 bazine, insa pe masura ce atentia publica a revenit asupra acestei industrii aflata de mult timp in hibernare, noi centre de plutire au inceput sa se deschida. In 2011, cea de-a doua editie a Float Summit s-a desfasurat la San Francisco cu participarea unui numar aproape dublu de operatori de centre de plutire fata de anul anterior.
Desi intrunirile din cadrul Float Summit nu se mai organizeaza, traditia a fost preluata de Float Conference, desfasurata anual la Portland, Oregon. Industria a crescut. Prima conferinta, cea din 2012, s-a desfasurat cu participarea a 165 de persoane, pentru ca la editia din 2016 sa participe peste 700 de persoane.
Pentru a raspunde unei cereri in crestere, noi producatori de incinte de plutire au aparut pe piata. Doar in SUA, numarul producatorilor de incinte d eplutire a crescut de la 4 in 2010, la 15 in 2016. La nivel international numarul producatorilor a crescut la aproape 50. In acest climat tot mai competitiv, multi s-au concentrat pe modele specializate de incinte de plutire, incorporand diferite facilitati si stiluri. In afara noului boom din America de Nord, noi centre se deschid si in Marea Britanie si Australia. Aceasta noua generatie de proprietari de centre de plutire isi are radacinile in toate paturile sociale si ocupationale, multi considerand acest domeniu in dezvoltare ca o alternativa la munca in corporatie sau in banci etc. Efectul acestei modificari de perceptie este cuantificabil.

Camera de plutire la LIBR

In fiecare an, incepand cu 2014, Float Tank Solutions publica un raport despre Starea Industriei de profil ce cuprinde atat informatii despre centrele mai vechi de plutire cat si despre cele care abia au intrat sau urmeaza sa intre pe piata.
Aceste rapoarte surprind unele tendinte foarte interesante. Atat numarul centrelor de plutire existente cat si a celor care urmeaza sa se deschida a crescut, iar cele care urmeaza sa se deschida sunt de obicei mai mari si dispun de finantari mai mari decat cele deschise in urma cu cativa ani. Se remarca, de asemenea si o crestere a numarului de centre de plutire care gasesc banci dispuse sa le ofere imprumuturi pentru finantarea afacerii, desi este vorba de o industrie inca relativ necunoscuta.
In 2016, 35% dintre centrele de plutire deschise au primit imprumuturi de la banci, adica mai mult decat dublu fata de situatia din 2014 (16%). Acest boom al centrelor de plutire este insotit si de o crestere a finantarii pentru programe de cercetare ale beneficiilor terapiei prin plutire. In 2013, Dr. Justin Feinstein a deschis Float Clinic in cadrul Laureate Institute of Brain Research (LIBR), laborator care are obiectivul de a intelege efectele terapiei prin plutire. Este vorba de un laborator modern, dotat cu aparatura fRMN. LIBR s-a desprins astfel in liderul studiilor stiintifice despre terapia prin plutire.

Studii curente si viitoare

In 2015, Dr. Justin Feinstein a deschis laboratorul Float Clinic and Research Center (FCRC) in cadrul Laureate Institute for Brain Research din Tulsa, Oklahoma. Misiunea asumata de FCRC este de a investiga efectele terapiei prin plutire atat asupra corpului cat si asupra mintii, precum si explorarea potentialului acestei terapii pentru pacientii care sufera de anxietate. In cadrul laboratorului sunt folositi senzori wireless fiziologici pentru a masura diferite variabile in timpul plutirii, printre care frecventa cardiaca, respiratia, tensiunea arteriala si undele cerebrale.
Institutul este dotat si cu doua scanere RMN de ultima generatie, ce ofera posibilitatea de a identifica modul in care terapia prin plutire influenteaza paternurile de conectivitate din creier si activarea acestora.

In cadrul FCRC au inceput recent studii clinice pe grupuri de pacienti care sufera de stres post-traumatic (PTSD), atacuri de panica, anxietate sociala, anxietate generalizata, depresie majora si Anorexia Nervosa. Rezultatele acestor studii urmeaza sa fie publicate in reviste stiintifice si medicale de renume.

sursa: floattanksolutions.com